Fericirea: cum sa o gasim fara sa o cautam

by S. Elena on 24/01/2012

Post image for Fericirea: cum sa o gasim fara sa o cautam

Încercăm deseori să căutăm fericirea. Ne trăim viaţa gândindu-ne la fericire ca la un scop îndepărtat. Citim despre cum să dobândim măcar o picătura din acastă stare. Care sunt căile? Cum să procedăm? Betty Thorton, în “Cele 14 chei ale fericirii” ne atrage atenţia că suntem mai aproape de fericire ca oricând. Ea stă în modul în care ştii să trăieşti prezentul, să te implici cu tot sufletul în ceea ce faci. Dă curs dictonului latin “carpe diem” şi sigur nu-ţi va părea rău!

Meditând la sensul acestui îndemn, simt câtă dreptate conţine. De câte ori nu am trecut peste momente extrem de frumoase, zicând: “voi fi fericită când voi împlini 18 ani şi voi fi independentă”, “voi fi fericită dacă voi trece acest examen”, “ voi fi fericită când voi trece peste acest hop din viaţa mea”. Obişnuiam să trăiesc în viitor, să-mi fac planuri, să-mi fac griji pentru lucruri înspăimântătoare care nu aveau şansa să se întâmple în realitate. Construind scenarii, care-mi amplificau anxietatea, dorind să obţin neapărat succesul. Asta, când totul este atât de simplu. Am amânat fericirea de atâtea ori. Fericirea de a fi mai mult timp cu cei dragi, de a spune celor din jur că ne simţim bine alături de ei. Fericirea de a-ţi petrece timpul liber în mod plăcut, de a asculta muzică, de a privi un film bun, de a purta o conversaţie plăcută, de a-ţi cultiva aptitudinile speciale. Chiar şi în timpul petrecut la serviciu putem găsi un strop de fericire dacă ne gândim un pic: poate facem o activitate care ne place sau ne implicăm în ceva util celorlalţi. Fericirea se află în interiorul nostru, este aici şi acum, înseamnă capacitatea de a te concentra asupra prezentului. Nu este un scop în sine, este ceva care apare atunci când suntem implicaţi cu totul în fiecare din aspectele existenţei noastre. Important e să nu cauţi fericirea: “Întreabă-te dacă eşti fericit şi vei înceta să mai fii!”, spunea filozoful englez John Stuart Mill.

Acum înţeleg câte greşeli am făcut şi am văzut pe cei din jur că le fac în fiecare zi. Cronometrarea exagerată a timpului, amânarea sau renunţarea de a trăi clipe plăcute în favoarea unor sarcini care nu sunt extrem de importante, dorinţa de a fi în concediu atunci când lucram şi faţa posomorâtă atunci când, în fine, ai zile libere. Cum ştim să distrugem momentele plăcute cu certuri din motive neînsemnate! Câte sărbători petrecute în tensiune pentru că vrem ca ceilalţi să se implice la fel de mult ca noi în sarcinile gospodăreşti, pentru că vrem ca ceea ce spunem noi să fie literă de lege pentru cei din jurul nostru sau pentru că nu se ajunge la o înţelegere în privinţa locului în care să-ţi petreci concediul. Şi timpul trece, prezentul nu se mai întoarce, momentele plăcute se pierd. Pierdem pentru totdeauna experienţele plăcute pentru că nu am ştiut să ne bucurăm de ele. Ne trezim dintr-o dată ca nu mai suntem tineri, că am alergat şi am muncit o viaţă întreagă, ca ne-am fixat ca scopuri trecerea peste anumite obstacole, ca ne-am pierdut pe noi înşine în rezolvarea de probleme. E timpul să ne oprim din alergarea către obiective din ce în ce mai complicate şi să traim prezentul, fără regretele trecutului şi fără teama de întâmplările posibile din viitor. Şi, în mod sigur, fericirea nu va întârzia să apară.

Leave a Comment

{ 1 trackback }

Previous post:

Next post: