Animalele – un bun terapeut

by S. Elena on 20/02/2012

Post image for Animalele – un bun terapeut

         Recunosc că am fost împotriva adoptării animalelor de către cei care locuiesc la bloc. Credeam că oamenii apelează la animale pentru că nu ştiu să socializeze sau nu sunt în stare să-şi găsească o altă ocupaţie. Dar astfel gândeam până să am eu însămi o pisică. Un ghemotoc alb dornic de joacă tot timpul, chiar şi acum, la bătrâneţe. Acum cred că animalele au noroc că-şi găsesc stăpân să le îngrijească, dar nu sunt libere să-şi trăiască propria viaţă.

„ Nu există psihiatru mai bun pe lume decât un căţeluş care te linge pe faţă”, spunea Woodrow Wilson. Şi are o imensă dreptate. Am avut momente neplăcute în viaţă când ştiam că pisica mea simte că ceva nu este în regulă cu mine, mai mult decât ştiau persoanele apropiate. Şi nu numai că ştia, dar încerca să mă ajute cu o atingere de lăbuţă. Şi îmi amintesc cu duioşie când un membru al familiei mele nu se putea deplasa, iar pisica mea încerca să-i alunge durerea lingând piciorul bolnav. Când eşti singur şi uitat de lume ai foarte mare nevoie de un prieten din lumea necuvântătoarelor, un prieten care să te iubească sincer şi să nu te judece. Poate de aceea oamenii străzii uitaţi cu totul de semenii lor sunt însoţiţi deseori de către un căţel credincios.

Relaţia mea cu pisica a fost un pas înainte în reducerea temerii faţă de câini. Animalele au rol terapeutic, te ascultă liniştite, te înţeleg, te acceptă. Şi respectă confidenţialitatea. Sunt convinsă că pisicile sunt prieteni buni pentru cei care se adaptează cu greutate, pentru cei sensibili, anxioşi. Ştiu să distragă atenţia de la gânduri negative cu joaca şi cu torsul lor.

Cine spunea că pisica nu are memorie? Când nu sunt lângă pisica mea un timp mai îndelungat şi apoi mă întorc ştie cine sunt. Mă verifică însă cu mirosul pentru a fi sigură că nu s-a înşelat şi simte nevoia de a dormi în camera mea poate pentru că mi-a tot dus dorul.

Părinţii se întreabă deseori dacă să ia sau nu un animal în casă atâta timp cât copilul este mic. Dacă nu au un copil alergic nu au alt motiv să se teamă. Temerile legate de microbi şi de distrugerea unor obiecte din casă ar trebui să cântărească puţin în balanţă. Animalele îţi aduc multă dragoste, te ajută să îţi educi copilul, să-l faci mai responsabil, mai puţin egoist, mai deschis în relaţia cu ceilalţi. Animalele ne înţeleg fără să cunoască limba în care vorbim; ar trebui să învăţăm şi noi copiii să înţeleagă la rândul lor animalele, să nu le strângă prea tare în braţe, să nu le chinuie cu mângâiatul în neştire.

Leave a Comment

Previous post:

Next post: