NOBEL versus OSCAR: Mai poate cartea bate filmul?

by Victor Alartes on 15/06/2011

Post image for NOBEL versus OSCAR: Mai poate cartea bate filmul?

Mai are romanul vreun viitor? Se mai poate ajunge la public fara a-i oferi imagine si sunet din belsug?

Nu detin raspunsul corect la aceste intrebari, dar stiu altceva: oamenii vor avea mereu nevoie de povesti. Plecand de la aceasta premisa, intrebarea esentiala este sub ce forma vor dori sa le fie livrate aceste povesti. Problema este CUM, nu DACA!

Pana si un scriitor de valoarea si faima lui Salman Rushdie considera ca serialele TV de calitate pot inlocui cu succes  romanul. “Ceea ce poti face cu un personaj si cu o poveste nu este prea diferit de ceea ce poti face intr-un roman” este opinia celebrului scriitor, care scrie acum scenariul unui serial. Intregul articol despre reorientarea lui Rushdie il puteti citi aici: http://www.gandul.info/magazin/salman-rushdie-va-face-un-serial-sf-serialele-tv-de-astazi-sunt-echivalentul-romanului-spune-scriitorul-8338646.

Incerc sa-mi imaginez un scenariu SF pentru salvarea cartii. Candva, intr-un viitor nu prea indepartat, copiii vor invata sa citeasca urmarind filme subtitrate. Abecedarul se va numi videoabecedar. De fapt, DVD-ABC-dar. Elevul va trebui sa vizioneze mai intai filme moderne, tridimensionale, cu o mie de efecte speciale etc. apoi filme alb-negru si mute (Charlie Chaplin, Stan si Bran), apoi piese de teatru, pentru ca in final, ca un apogeu al accesului la arta, sa ajunga sa citeasca un roman. Si sa-l inteleaga in felul lui propriu si personal. Sa descopere literatura dupa ce a fost (in)dopat cu filme.

Cred ca ar fi salvarea cartii. Dar merita cartea sa fie salvata?

O carte poate parea omului contemporan un mediu prea putin dinamic. Sau insuficient de atractiv. Exista intelectuali sclipitori care nu au rabdare sa citeasca beletristica. Pot aloca doua ore unui film bun. Nu si cateva seri unei carti bune.

Incontestabil, cartea si-a pierdut avantajul ca poate fi luata de cititor oriunde. Acum si filmul poate fi vazut acasa, in avion, pe laptop, pe mobil. Oriunde. Accesibilitatea şi mobilitatea au incetat sa mai fie argumente in favoarea cartii.

In plus, filmul este mai degraba perceput drept o distractie (entertainment), in timp ce cititul presupune un efort individual. Premiul suprem in cinematografie e Oscarul. In literatura – Nobelul. Oscar suna a divertisment, Nobel – a stiinta. In engleza chiar rimeaza un pic:

The greatest novel

Can get you a Nobel,

But only an Oscar

Makes you a star.

Apropo, un singur om a castigat pana acum si un Nobel (pentru literatura) şi un Oscar (pentru scenariu): George Bernard Shaw. Mi-ar placea sa se acorde un Oscar pentru literatura si un Nobel pentru cinematografie – cred ca ar zgaltai un pic niste criterii si niste scari de valori…

In viziunea mea, sansa romanului este sa se adapteze. Pentru a supravietui, romanul trebuie sa devina cinematografic. Alert. Captivant. Concis. Sa faca economie de mijloace. Sa nu iroseasca timpul pretios al cititorului. Sa bata filmul cu propriile arme si cu ceva in plus: spre deosebire de film, cartea te lasa sa-ti folosesti imaginatia, sa vezi personajele cu ochii mintii; filmul iti ofera totul de-a gata. Fiecare cititor intelege altfel o carte; filmul, desi e o marfa pentru mase, nu este atat de democratic.

 Aici vad eu nisa romanului – in marja de manevra lasata cititorului. Spectatorul unui film stie ca personajul X arata ca, sa zicem, Tom Hanks, iar Y este Nicole Kidman. Cititorul cartii este liber sa-si inchipuie ce vrea… Este regizorul propriei sale ecranizari.

Leave a Comment

Previous post:

Next post: