Un meci aiurea-n tramvai: Lucescu, hatmanul, se bate cu vatmanul

by Victor Alartes on 29/01/2012

Post image for Un meci aiurea-n tramvai: Lucescu, hatmanul, se bate cu vatmanul

Mircea Lucescu nu este un antrenor mare. Nu, nici vorbă, este mult mai mult decât atât: un antrenor fabulos.
Omul acesta a făcut performanţă oriunde a lucrat. Şi nu a lucrat oriunde! A pornit de la Hunedoara, lansându-i pe orbita fotbalului mare pe Andone, Mateuţ sau Rednic. A câştigat campionate naţionale în România (cu Dinamo), Turcia (cu doua echipe diferite: Galata si Besiktas) si Ucraina (cu Sahtior, de 5 ori). A dus naţionala Romaniei la Euro 84, eliminând Italia legendarilor Dino Zoff si Paolo Rossi. A creat “Brescia Romena”, reanimând cariera lui Hagi şi Răducioiu şi propulsându-i către Barcelona şi, respectiv, A.C. Milan. I-a pregătit pe Ronlado si Pirlo în mandatul său de la Inter Milano. A obţinut Supercupa Europei şi Cupa UEFA.
Cu atâtea realizări la activ, e de înţeles că este orgolios. Dacă fotbalul n-ar fi existat, probabil că Lucescu l-ar fi inventat. Întrucât l-au creat englezii înaintea sa, el doar l-a revoluţionat…
Lucescu pleacă mereu la drum cu ideea că trebuie să învingă. Aşa s-a intamplat şi acum câteva saptamani, cand a incercat să câştige şi competitia cu tramvaiul. Sa-l dribleze in mare viteza. Tramvaiul s-a dovedit insa un adversar de temut, un fel de Bumbescu al strazii, şi, spre uimirea marelui antrenor, nu s-a dat la o parte.
Accidentat, tehnicianul a continuat, de pe patul de spital, meciul cu vatmanul. El e de vină! a decretat. Putea să încetinească mai mult! Mai lipsea să spună că tramvaiul trebuia să-l şi ocolească… “Îmi pare rău că am lovit tramvaiul care staţiona” a ţinut să fie ironic Lucescu-senior. Cum să se-mpiedice Il Luce, Împăratul, Sultanul, de un amărât de tramvai precum Aliotmanul “de un ciot”? Cum să fie nevinovat vatmanul de care s-a ciocnit Hatmanul?
Lucescu s-a proclamat mereu “singur impotriva tuturor”. Arbitrii, adversarii, “federalii” şi patronii din fotbal au fost, rând pe rând, arătaţi cu degetul sau puşi la zid de antrenorul care cunoaşte ca nimeni altul reţeta victoriei, dar nu ştie să piardă. “Eu trebuia să mor” se victimizează el acum. E clar: complotul tuturor împotriva lui Mircea Lucescu continuă şi se înteţeşte pe zi ce trece. Vatmanii îl vânează pe străzi mai ceva ca arbitrii pe terenul de fotbal…
Ar trebui să-i spună cineva că meciul cu tramvaiul nu poate fi câştigat la masa verde. Din simplul motiv că acest meci a fost deja câştigat de Mircea Lucescu: trăieşte! Şi trebuie să învingă în următorul meci. Pe gazon. Întotdeauna, următorul meci e cel care contează!

Leave a Comment

Previous post:

Next post: