Invata copilul sa-si stapaneasca furia!

by S. Elena on 05/01/2012

Post image for Invata copilul sa-si stapaneasca furia!

Deseori, la nivel prescolar si chiar la inceputul invatamantului primar, copiii isi manifesta furia fie ca modalitate de comunicare cu ceilalti, fie ca pe o cale de a atrage atentia parintilor sau a cadrelor didactice. Furia face parte din categoria emotiilor-soc, a afectelor alaturi de groaza, disperare si bucuria exploziva; apare brusc si dureaza putin, iar faptul ca scapa de sub controlul constient este motivul care determina analiza posibilelor modalitati de educare pentru a nu se ajunge la comportamentul agresiv. In ghidul pentru parinti “Cu parintii la scoala” editat de organizatia Salvati Copiii din Bucuresti, autorii (Domnica Petrovai, Diana Tudose, Adina Botis, Sorina Constandache) considera ca furia este un comportament problematic al copilului daca se manifesta zilnic sau daca reprezinta o modalitate de a santaja parintii pentru a obtine ceea ce-si doreste.

Ce se poate face pentru a reduce sau a preveni manifestarile furiei?

O modalitate de formare a caracterului, de educare a manifestarilor comportamentale este modelul personal. Alaturi de parinti copilul invata sa fie trist, furios, sa rada, sa-i imbratiseze pe ceilalti. Fii atent la propriile manifestari, fii atent cum reactionezi atunci cand esti furios, caci s-ar putea sa-ti regasesti, ca intr-o oglinda, modul tau de a reactiona la propriul copil. Incearca sa ramai calm, sa eviti ridicarea vocii, aruncarea cu obiecte, pentru a nu fi un exemplu negativ pentru propriul copil.

La varste mici furia reprezinta o modalitate de a comunica, de a relationa cu cei din jur. Pentru a reduce manifestarile de furie, ajuta copilul sa se exprime prin cuvinte, sa spuna ce-si doreste, ce anume il deranjeaza, cum se simte.

Invata copilul tehnici la care sa apeleze atunci cand devine furios: sa numere pana la 10, sa respire adanc pentru a reduce in intensitate trairea, ca apoi sa gandeasca inainte de a actiona. Poti apela chiar si la strategii autosugestive: sa-si spuna cu voce interioara “Stop furie!”, “Trebuie sa raman calm”, “Vorbesc cu ceilalti calm si linistit”.

Poti apela la jocul de rol: cere-i copilului sa se puna in locul persoanei care l-a suparat, cu ganduri, sentimente. Cere-i sa-si spuna parerea atat din perspectiva sa, cat si a persoanei cu care a avut un conflict. Aceasta tehnica il ajuta sa empatizeze cu celalalt, sa vada situatia si din alt punct de vedere.

Extrem de eficienta este si analiza cauzelor care a declansat furia. Nu incerca sa-i spui cauzele, ci solicita-l sa le identifice. Marele filosof al Chinei, Confucius, spunea: “Cand furia pune stapanire pe tine gandeste-te la consecinte”. Poti transforma aceste cuvinte celebre intr-o tehnica. Respecta si aici regula folosita si in tehinica anterioara: nu-i oferi de-a gata consecintele, ci ajuta-l sa le identifice singur.

Exista alte modalitati pe care sunt convinsa ca le-ai folosit si tu atunci cand copilul tau a fost furios pentru ca nu a primit o jucarie: distragerea atentiei spre alta activitate sau jucarie mai interesanta sau indepartarea de sursa sau persoana care i-a provocat furia.

As dori sa analizam impreuna doua situatii care trebuie tratate diferit: atunci cand copilul este furios din cauza pierderii unor obiecte si atunci cand este furios din cauza ca nu a primit sau nu i s-a cumparat o jucarie. In primul caz incearca sa-l sprijini si sa-l calmezi cu vorbe linistitoare, sa-l mangai, iar in cel de-al doilea caz ignora-l, nu-i acorda atentie pana se linisteste.

Desigur ca prin aceste modalitati nu incercam sa modificam modul de a simti al copilului, ci sa-l facem sa-si controleze modul de manifestare a trairilor, sa inlocuiasca exprimarea exploziva a lor cu manifestari acceptate de ceilalti. Il ajutam sa inteleaga ce s-a intamplat cu el si ce poate sa faca pentru a trece de aceasta stare.

Leave a Comment

Previous post:

Next post: