Cum să învăţăm

by S. Elena on 03/03/2012

         Elevii s-au aflat întotdeauna în luptă cu materia de învăţat şi au încercat de multe ori să păcălească educatorii memorând pe dinafară cunoştinţe pe care nu le înţelegeau. Aceasta este o cale rapidă de a face faţă situaţiei din teama de rezultate proaste, de a nu dezamăgi părinţii sau de a nu se dezamăgi pe sine. Dar în final elevii se trezesc ei înşişi păcăliţi de propria strategie: informaţiile sunt uitate repede şi nu ajută la acumularea unor informaţii noi. Pentru a nu cădea în această capcană este necesară respectarea unor reguli pentru învăţare eficientă.

  • Rezultatele bune cer o bună organizare a activităţii de învăţare: stabilirea perioadelor de studiu pentru fiecare obiect în parte, perioadă care să alterneze cu momentele de odihnă activă când este necesară implicarea în activităţi plăcute, dar care să nu implice intelectual elevul. Ar fi de preferat ca în pauze, în locul privitului la televizor sau jocului nesfârşit pe calculator, copilul să fie implicat şi în activităţi gospodăreşti. Studiul ar trebui să înceapă cu disciplinele care sunt considerate uşoare pentru elev şi să finalizeze tot cu cele uşoare, iar disciplinele grele să se plaseze la mijloc. Chiar dacă realizarea temelor este o parte considerată foarte importantă în activitatea elevului, ea nu trebuie să se afle înaintea studiului. Importantă nu este simpla realizare a temelor, ci şi corectitudinea acestora.
  • O simplă lectură nu este suficientă pentru învăţare, chiar dacă elevul reţine multe cunoştinţe  din clasă. Prima citire este necesară familiarizării cu materia de învăţat, apoi se trece la înţelegerea cunoştinţelor, la extragerea ideilor principale, la întocmirea de scheme, realizare de desene, tabele, grafice. Cu cât sunt implicate mai multe simţuri cu atât  învăţarea este mai profundă. Doar apelarea la memorarea vizuală nu duce la obţinerea rezultatelor dorite. Chiar dacă elevul este trecut de ciclul primar nu ar strica o fixare a materiei cu voce tare. Unii vor fi uimiţi să ştie că în timpul studiului este util să se plimbe prin cameră, să se intindă, să-şi exprime temerile cu privire la rezultate.
  • Gândirea critică este de bază în învăţarea eficientă, dar şi în redactarea lucrarilor scrise: se pot pune întrebări referitoare la utilizarea materiei învăţate, la efectele, consecinţele unui fenomen studiat, la asemănările cu alt fenomen, se pot oferi exemple.  
  • Repetarea vine să definitiveze învăţarea. Şi de aceea nu trebuie realizată oricum: e necesară repetarea imediat după învăţare, este eficientă repetarea activă-realizare de exerciţii, probleme care să valorifice cunoştinţele însuşite, repetare care să prelucreze şi să prezinte informaţiile în stil propriu şi nu simpla recitire a cunoştinţelor.

        Fiecare elev îşi formează un stil propriu de învăţare sub influenţa stilului de predare şi al cerinţelor cadrelor didactice. Indiferent de stilul fiecărui elev, nu ar trebui să primeze cantitatea informaţiilor şi notele obţinute la un moment dat, ci calitatea şi menţinerea în timp a cunoştinţelor.

 

Leave a Comment

Previous post:

Next post: